JAFUL ROMANIEI – episodul Rompetrol

Dosarul in rem deschis de DNA în 2015 duce spre conturi fabuloase deschise de Ponta și Tăriceanu la o bancă deținută de Dinu Patriciu în Georgia! Surse spun că Tăriceanu a beneficiat de sume uriașe de bani din „moștenirea” lui Patriciu! Ambii ar avea în conturile Liberty Bank circa un miliard de euro! Vă mai aduceți aminte de vizitele extrem de dese pe care i le făcea Ponta premierului Georgiei, Irakli Garibashvili? Care apoi a demisionat subit? Se pare că, ce să vezi, tocmai el a preluat conducerea băncii… Acum se leagă niște evenimente… Vă mai aduceți aminte imaginea cu Tăriceanu urcând scările de la Palatul Victoria să cerșească de la Ponta o funcție, ceva? Ei bine, așa a ajuns Tăriceanu șef al Senatului…
Adrian Năstase i-a dat de pomană Petromidia, și i-a mătrășit datorii de peste 300 de milioane de dolari, lui Dinu Patriciu. Tăriceanu a fezandat treaba băgând-o în legalitate. Pupilul lui Năstase, micuța jartea penală Victor Ponta, a închis cercul complicităților și a șters și el o datorie de 600 de milioane de dolari. Statul român a încasat din această ”afacere” 55 milioane de dolari! Dinu Patriciu, sau cine o fi fost în spatele lui, un miliard și jumătate doar din vânzarea Petromidia! Nu mai amintim de tunul cu acțiunile și de banii încasați din exploatare, sunt bașca!
Dinu Patriciu a murit subit, în 2014, pe 19 august, de un cancer la ficat. Bine păzit de o asiatică năzărită brusc lângă miliardar. Asiatică despre care nu știe nimeni nimic dar căreia Patriciu i-a lăsat 12 procente din avere! Apoi s-a așternut liniștea! O liniște dubioasă.
De ce povestim noi despre Georgia? Pentru că în Georgia decedatul Dinu Patriciu deținea la data morții a treia bancă a acestei țări, Liberty Bank. Despre care, în România nu s-a mai auzit nimic!
Ultima veste de business primită de DINU PATRICIU: Banca lui raportase creştere de 450%!
Cu 10 zile înainte de neaşteptatul deces al omului de afaceri Dinu Patriciu, Liberty Bank, banca din Georgia cumpărată de acesta în 2009 a raportat rezultate excepţionale pentru al doilea trimestru al acestui an şi pentru prima jumătate a lui 2014. Aveau să fie ultimele sub conducerea omului de afaceri Dinu Patriciu, scria, în septembrie 2014, revista Capital.
În raportul prezentat investitorilor pe data de 8 august, Liberty Bank raportează un profit net de 4,8 milioane de dolari, în creştere cu peste 450% faţă de perioada similară a anului trecut.
De asemenea, profitul din trimestrul al doilea este în creştere cu 264% faţă de perioada similară a anului trecut.
Pe 19 septembrie 2009, Patriciu a preluat controlul (91,218% din acțiuni) Băncii Poporului din Georgia (People’s Bank of Georgia) prin intermediul vehiculului de investiții Liberty Capital LLC, deținut în totalitate Liberty Investments Holding BV înregistrat în Olanda, tranzacția fiind anunțată cu trei zile mai târziu.
Astăzi, este a treia cea mai mare bancă din Georgia în funcţie de totalul de active şi a treia în ceea ce priveşte numărul de depozite ale clienţilor. Când a cumpărat-o, în luna septembrie, era pe locul al șaptelea după active și pe șase ca număr de depozite.
Cumpărată pe un preț foarte mic
Inițial nu a fost anunțat prețul/acțiune la care s-a încheiat tranzacția, dar Bloomberg scria că, potrivit unor surse din piață, banca georgiană fusese preluată la o cotație cu mai mult de 80% sub prețul mediu de tranzacționare din acea perioadă, iar președintele vehiculului de investiții al lui Patriciu, Lado Gurgenidze, indica o sumă de circa 15 milioane dolari.
Practic, la acea vreme capitalizarea băncii georgiene era de circa 95 milioane de dolari, iar Patriciu ar fi preluat-o pentru numai 15 milioane de dolari, deși capitalizarea pachetului cumpărat era de 87,5 milioane dolari. De menționat că de când a venit ca proprietar al băncii, Patriciu a reușit să crească performanța băncii (pe anumiți indicatori, cum ar fi depozitele clienților) , chiar cu peste 300%.
Merită adăugat și faptul că Patriciu l-a pus președinte al Liberty Bank pe Lado Gurgenidze, fost prim ministru georgian și unul dintre cei mai experimentați bancheri din Georgia.
DNA a ridicat documentele referitoare la memorandumul cu KazMunaiGas pentru datoriile Rompetrol

Un dosar DNA – Rompetrol III – vizează înţelegerea dintre Guvernul Ponta şi KazMunaiGas din 2013 şi adoptată de Executiv în 2014, prin HG.
Prin acest memorandum, datoria istorică a Rompetrol de aproape 600 de milioane de dolari ar fi urmat să fie rostogolită în mare parte, din nou, din 2013 până în 2020. Statul român s-a angajat să înceteze procesele împotriva companiei, iar kazahii să răscumpere un pachet de aproape 27 de procente din acţiunile statului la Rompetrol contra a 200 de milioane de dolari, iar restul, 400 de milioane, să fie incluse într-un fond mutual de investiţii de 1 miliard de dolari până în 2020. Nu există sancţiuni prevăzute în cazul nerespectării condiţiilor contractului.
Potrivit unor surse guvernamentale, DNA a ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGas.
Potrivit aceloraşi surse coroborate cu surse judiciare, acţiunea DNA a avut loc într-un dosar deschis în 2015 în care este începută urmărirea penală in rem – adică faţă de fapte, nu de persoane – pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Dosarul DNA vizează perioada de după 2010, după ce obligaţiunile în care au fost convertite datoriile Rompetrol în 2003 au ajuns la maturitate. Între 2003 şi 2010, datoria istorică a rafinăriei Petromidia a fost rostogolită, de asemenea, de Guvernul Năstase, acţiune ce este vizată de această data de DIICOT.
DIICOT instrumentează dosarul Rompetrol II, care priveşte privatizarea rafinăriei Petromidia în 2000 şi ordonanţa Guvernului Năstase din 2003 de reeşalonare a datoriei. DIICOT are în vedere, aşadar, perioada 1999 – 2010.
Cu alte cuvinte, atât Năstase, cât şi Ponta au aplicat scheme de rostogolire a datoriilor Petromidia, fiecare pe câte 7 ani.
Fostul premier Victor Ponta, ţintă
Potrivit surselor noastre, fostul prim ministru Victor Ponta este vizat în dosar întrucât a semnat Hotărârea de Guvern din 22 ianuarie 2014 prin care a adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii, după ce Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a memorandumului, în fapt un contract comercial de stat. Suspect ar fi că multe dintre cerinţele iniţiale ale kazahilor s-ar regăsi întocmai în memorandum. În plus, contractul vizează încetarea unor acţiuni în Justiţie şi nu prevede sancţiuni în cazul nerespectării condiţiilor contractuale.
Vizitele dese în Turcia ale fostului premier, considerate dubioase
Potrivit aceloraşi surse, există suspiciunea că termenii înţelegerii cu KazMunaiGas s-ar fi perfectat în afara ţării, în condiţii ilegale.Vizitele dese în Turcia, sub diferite pretexte, ale fostului premier, cum ar fi controalele medicale după operaţia la genunchi, ar fi privite cu suspiciune de procurori. Fostul prim-ministru ar fi folosit o cartelă de telefon turcească şi ar fi fost invitat la ranch-ul “sultanului” Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei.
De altfel, DNA ar verifica în acest moment diferite fluxuri financiare prin intermediul unor comisii rogatorii în mai multe state.
În context, trebuie spus că fostul premier Victor Ponta a lansat la începutul acestui an o fundaţie regională privind zona Mării Negre, unde membru de onoare este Irakli Garibashvili, fost premier al Georgiei, iar membri fondatori sunt apropiaţi ai lui. Vezi aici detalii.
România Curată a încercat să obţină un punct de vedere al fostului premier Victor Ponta în legătură cu acţiunea DNA, însă acesta nu a răspuns solicitărilor noastre.
Cum s-a ajuns aici. Vezi mai jos un timeline cu istoria datoriilor istorice ale Rompetrol
2000: Grupul Rompetrol al lui Dinu Patriciu cumpără rafinăria Petromidia cu doar 50 de milioane de dolari după eşecul privatizării către compania turcească Akmaya. Turcii se angajaseră să achite 725 de milioane de dolari, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Prin urmare, procedura de privatizare s-a reluat şi rafinăria de la malul mării a fost cumpărată de Patriciu. Rompetrol s-a angajat, în schimb, că va plăti datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari.
Dosarul Rompetrol I de la DIICOT a arătat însă că Dinu Patriciu a cumpărat Petromidia fără să aibă practic niciun ban, în condiţiile în care cele 50 de milioane de dolari proveneau din creanţa Libia, ce ar fi trebuit să fi fost recuperată de statul român de la dictatorul libian Muammar Gaddafi, nu de către Patriciu. Creanţa era de peste 80 de milioane de dolari şi reprezenta investiţiile făcute de Ceauşescu în Libia, însă statul român nu a fost în stare să recupereze banii, Patriciu, da. Cel puţin o parte din ei.
24 octombrie 2003: Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol în valoare de 603 milioane de dolari în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani.
Ordonanţa 118/2003 – semnată de premierul Adrian Năstase şi contrasemnată de fostul ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu şi fostul ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu – a stabilit regimul juridic al creanţelor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile si penalităţile de întârziere, datorate si neachitate de către Rompetrol la data de 30 septembrie 2003.
Ideea – cel puţin cea oficial declarată – a Guvernului Năstase a fost ca, până în 2010, Rompetrol să răscumpere obligaţiunile statului, practic să plătească datoriile reeşalonate.
2004: Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate al preşedintelui Ion Iliescu, generalul Ioan Talpeş, fost director al SIE, a sesizat DIICOT cu privire la memorandumul-ul Rompetrol.
2005: După venirea la putere a preşedintelui Traian Băsescu, o parte din dosarul Rompetrol – creanţa Libia şi manipularea Bursei de Valori – începe să fie instrumentată efectiv de procurorii DIICOT Adriana Cristescu şi Ciprian Nastasiu. Dinu Patriciu a fost chiar reţinut pentru o noapte.
2006: Cei doi procurori audiază ca martori membri ai Cabinetului Năstase, inclusiv pe fostul premier, în legătură cu împrejurările în care a fost adoptată OUG 118/2003. Foştii miniştri ai lui Năstase au declarat atunci că ordonanţa de conversie a datoriilor a fost benefică întrucât a împiedicat închiderea rafinăriei, fapt ce ar fi dus la concedierea multor angajaţi. Fostul prim-ministru Adrian Năstase s-a apărat întotdeauna spunând că legea de aprobare a ordonanței 118/2003 a fost promulgată în 2005 de preşedintele Traian Băsescu.
2007: Dinu Patriciu vinde Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă neclară şi astăzi – potrivit unor surse 1,6 miliarde de dolari, potrivit altora aproape 3 miliarde de dolari. Tranzacţia l-a propulsat pe Patriciu pe primul loc în topul celor mai bogaţi români.
30 august 2010: Obligaţiunile statului au ajuns la maturitate. În condiţiile în care Rompetrol a răscumpărat obligaţiunile într-o mică măsură, statul a redevenit acţionar. Cu câteva zile înainte de maturitatea obligaţiunilor, în august 2010, ministrul de atunci al Finanţelor din Guvernul Boc, liberalul Sebastian Vlădescu, a acceptat o plată din partea Rompetrol de 71 milioane de dolari, aproape 54 de milioane de euro, ceea ce a făcut ca, după 30 august 2010, statul să redevină acţionar la Rompetrol cu doar 44 la sută, nu cu peste 50 la sută. Au urmat procese din partea statului român care pierduse astfel pachetul majoritar de acţiuni, prin urmare controlul companiei.
Iunie 2011: Tribunalul Constanţa a emis o primă decizie în favoarea Rompetrol.
Rostogolirea datoriilor istorice ale Rompetrol de către Guvernul Ponta
15 februarie 2013: Cu 3 zile înainte de o decizie a Curţii de Apel Constanţa, guvernul USL Ponta II a încheiat o înţelegere cu grupul kazah.
S-a semnat un memorandum, în fapt un contract de stat, prin care partea română accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de aproape 27 % din acţiunile statului la Rompetrol. Restul celor 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiţii de un milliard de euro. Plus, încetarea proceselor din partea statului român.
Memorandumul a fost semnat de şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei, Gabriel Dumitraşcu, fost director la Roşia Montană Gold Corporation în anii 2000. Vezi memorandumul aici.
Mai 2013: Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament, însă nu a fost lăsat de Curtea Constituțională după ce legea a fost atacată la CCR de preşedintele Traian Băsescu. Vezi decizia CCR aici.
22 ianuarie 2014: Guvernul Ponta a fost nevoit să adopte contractul cu Rompetrol prin HG.
Hotărârea de Guvern a fost semnată de premierul Victor Ponta, un secretar de stat de la ministerul Economiei, ministrul Energiei Constantin Niţă, ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu şi ministrul Bugetului Liviu Voinea. Aici.
Guvernul a susţinut că a avut aviz din partea Ministerului Justiţiei. Nota de fundamentare e semnată de ministrul Economiei Andrei Gerea, ministrul delegat pentru Energie Constantin Niţă, ministrul Bugetului Liviu Voinea şi ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu. Vezi aici.
Octombrie 2014: Justiţia dă verdictul final în dosarul Rompetrol I după 9 ani de anchete şi procese. Între timp, Dinu Patriciu a murit. Cel mai cunoscut condamnat în acest dosar a fost senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu. A primit 2 ani şi 4 luni de detenţie efectivă. Instanţa a decis şi recuperarea de la Rompetrol a creanţei Libia în valoare de 50 de milioane de dolari, banii cu care Patriciu cumpărase practic rafinăria Petromidia.
Rompetrol a încercat să intre în insolvenţă
Mai 2015: compania kazahă nu numai că nu a plătit cele 200 de milioane de dolari şi nu a făcut investiţiile de 400 de milioane, ba a şi depus o cerere de intrare în insolvenţă pentru a evita plata a aproape 60 de milioane de dolari (plus dobânzi din 2001) la care a fost obligată prin decizie definitivă în dosarul Rompetrol I.
Iunie 2015: Tribunalul Bucureşti respinge intrarea în insolvenţă a Rompetrol.
29 aprilie 2016, Astana, Kazahstan: KazMunaiGas International semnează un acord cu chinezii de la CEFC China Energy Company Limited pentru preluarea unui pachet de acţiuni de 51 % din acţiunile Rompetrol pentru suma de 680 de milioane de dolari.
9 mai 2016: DIICOT pune sechestru pe rafinăria Petromidia în cadrul dosarului Rompetrol II pâna la concurenţa sumei de aproape 680 de milioane de euro. Sechestrul a fost confirmat de judecătorii Înaltei Curţi.
10 mai 2016: Prim-vicepreşedintele KMG International Azamat Zhangulov face o conferinţă de presă în care contestă sechestrul. El respinge suspiciunile privind încălcarea legii în momentul înţelegerii cu Guvernul Ponta, însă admite că ar putea să existe o anchetă a procurorilor români în acest sens. Vezi aici.
26 mai 2016: Prim-vicepreşedintele KMG International Azamat Zhangulov acuză Guvernul Cioloş că nu îşi dă acordul pentru înfiinţarea fondului de investiţii şi răscumpărarea cu 200 de milioane de dolari a 26,7% din acţiunile deţinute de stat la Rompetrol, aşa cum convenise cu Guvernul Ponta. Citeşte un interviu cu reprezentantul kazahilor aici.
22 iunie 2016: DIICOT începe urmărirea penală în dosarul Rompetrol II. Fostul ministru al Economiei din Cabinetul Năstase, celebrul Dan Ioan Popescu şi foştii miniştri ai Finanţelor din cabinetele Năstase şi Boc, Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, sunt puşi sub acuzare pentru abuz în serviciu întrucât nu ar fi luat măsurile necesare pentru recuperarea datoriei istorice. Fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu, sunt martori. DIICOT a pus sub sechestru şi o parte din averile foştilor miniştri urmăriţi penal.
23 iunie 2016: Prim-vicepreşedintele KMG International Azamat Zhangulov avertizează autorităţile române că memorandumul semnat cu Ponta expiră la finele anului şi că România va pierde investiţiile KMG de 1 miliard de euro. Aici.
29 iunie 2016: Un detaliu. Anca Alexandrescu, fosta şefa pe probleme de comunicare în Guvernul Ponta şi consilier de comunicare al fostului premier Adrian Nastase, a fost numită director PR în cadrul KMG Rompetrol. După căderea Cabinetului Ponta în toamna lui 2015 la presiunea străzii în urma tragediei de la Colectiv, Anca Alexandrescu, rămasă fără job, se angajase la trustul Adevărul patronat de Cristian Burci.

Comentarii

comments

Leave a Reply